Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică, mediată imun, care afectează în principal pielea, dar care poate avea implicații mult mai largi asupra sănătății și calității vieții. Evoluția este de obicei de lungă durată, cu perioade în care manifestările se accentuează – numite pusee – și perioade în care acestea se reduc sau pot deveni aproape imperceptibile.
Psoriazisul nu este contagios și nu se transmite prin atingere, folosirea acelorași obiecte, înot sau contact apropiat cu o persoană afectată. Deși în prezent nu există un tratament care să elimine definitiv predispoziția pentru psoriazis, există numeroase metode prin care boala poate fi controlată, iar simptomele și impactul asupra vieții de zi cu zi pot fi reduse semnificativ. [1][2][3]
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește diagnosticul, consultația sau recomandările unui medic dermatolog.
Ce este psoriazisul?
În psoriazis, procesele imunologice care controlează în mod normal inflamația și reînnoirea pielii sunt dereglate. Celulele pielii ajung să fie produse și să se acumuleze mult mai rapid decât în condiții normale, ceea ce contribuie la apariția plăcilor caracteristice, îngroșate și acoperite cu scuame.
În mecanismul bolii sunt implicate atât componente ale imunității înnăscute, cât și ale imunității adaptive, precum și numeroși mediatori inflamatori. Printre căile studiate în mod deosebit se află cele în care sunt implicate citokine precum TNF-α, interleukina 23 și interleukina 17. Înțelegerea acestor mecanisme a permis dezvoltarea terapiilor moderne țintite utilizate în formele moderate sau severe de psoriazis. [3]
DermNet estimează că psoriazisul afectează aproximativ 2–4% din populație și că poate debuta la orice vârstă. Sunt descrise două intervale în care debutul apare mai frecvent: aproximativ 15–25 de ani și 50–60 de ani. [3]
Psoriazisul este o boală autoimună?
Este mai corect să vorbim despre o boală inflamatorie mediată imun. Sistemul imun participă direct la apariția și întreținerea inflamației din piele, însă mecanismul este complex și implică atât predispoziția genetică, cât și factori de mediu.
Psoriazisul nu apare din cauza unei igiene deficitare și nu este provocat de o infecție care se poate transmite altor persoane.
De ce apare psoriazisul?
Nu există o singură cauză. Psoriazisul este considerat o afecțiune multifactorială, în care interacționează:
- predispoziția genetică;
- funcționarea sistemului imun;
- factorii de mediu;
- anumite infecții;
- traumatismele pielii;
- stilul de viață și alți factori individuali.
Prezența psoriazisului la alți membri ai familiei crește probabilitatea apariției bolii, însă moștenirea unei predispoziții genetice nu înseamnă că psoriazisul se va manifesta obligatoriu. [3][4]
Ce poate declanșa sau agrava un puseu de psoriazis?
Factorii declanșatori diferă de la o persoană la alta. Identificarea lor poate fi utilă pentru controlul pe termen lung al bolii.
Printre factorii asociați frecvent cu apariția sau agravarea puseelor se numără:
- stresul psihologic;
- infecțiile, în special anumite infecții streptococice;
- leziunile pielii – tăieturi, zgârieturi, arsuri sau arsuri solare;
- pielea foarte uscată;
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- obezitatea;
- anumite medicamente;
- condițiile climatice reci și uscate, la unele persoane.
Apariția unei leziuni de psoriazis într-o zonă în care pielea a fost traumatizată este cunoscută sub numele de fenomen Koebner. [3][5]
Unele medicamente pot agrava psoriazisul la anumite persoane. Nu este recomandată însă întreruperea unui tratament prescris fără discuția prealabilă cu medicul.
Cum arată psoriazisul?
Aspectul poate varia în funcție de forma bolii, zona afectată, grosimea pielii și fototip.
Forma clasică se caracterizează prin plăci bine delimitate, îngroșate și acoperite cu scuame. Pe pielea deschisă la culoare plăcile sunt adesea roșii sau roz cu scuame alb-sidefii, în timp ce pe pielea mai închisă pot avea nuanțe violacee, brun-roșiatice sau gri. [2][3]
Manifestările pot include:
- plăci sau pete bine delimitate;
- descuamare;
- uscăciune accentuată;
- mâncărime;
- senzație de arsură sau usturime;
- durere sau senzație de piele care „ține”;
- fisuri ale pielii;
- uneori sângerări superficiale după traumatizarea scuamelor.
Unde apare cel mai frecvent?
Psoriazisul se poate dezvolta aproape oriunde pe corp, dar anumite localizări sunt caracteristice:
- scalp;
- coate;
- genunchi;
- zona lombosacrată;
- trunchi;
- palme și tălpi;
- pliurile pielii;
- zona genitală;
- unghii.
Localizările precum fața, scalpul, palmele, tălpile, pliurile, organele genitale și unghiile sunt considerate deosebit de importante deoarece chiar și o suprafață relativ mică de piele afectată poate avea un impact disproporționat asupra activităților zilnice și calității vieții. [1]
Principalele tipuri de psoriazis
1. Psoriazisul în plăci
Este forma cea mai frecventă. American Academy of Dermatology estimează că aproximativ 80–90% dintre persoanele cu psoriazis prezintă această formă. Se caracterizează prin plăci ridicate, bine delimitate și acoperite de scuame. [2]
2. Psoriazisul scalpului
Poate apărea sub forma unor zone discrete sau poate afecta suprafețe extinse ale scalpului. Descuamarea poate semăna uneori cu mătreața, însă plăcile de psoriazis sunt de regulă mai bine delimitate și pot depăși marginea scalpului.
Mâncărimea și scărpinatul repetat pot irita suplimentar pielea, de aceea îndepărtarea agresivă a scuamelor nu este recomandată.
3. Psoriazisul gutat
Se manifestă prin numeroase leziuni mici, asemănătoare unor picături, răspândite pe corp. Apare mai frecvent la copii și adulți tineri și poate fi asociat cu o infecție streptococică recentă. [3]
4. Psoriazisul invers sau flexural
Apare în pliurile pielii – de exemplu axilar, inghinal, sub sâni sau în alte zone unde suprafețele cutanate se ating. Aspectul poate fi mai neted și mai puțin scuamos decât în psoriazisul clasic.
5. Psoriazisul palmoplantar
Afectează palmele și/sau tălpile și poate determina îngroșarea pielii, descuamare și fisuri dureroase. Chiar și o suprafață mică poate produce dificultăți importante la mers sau la folosirea mâinilor.
6. Psoriazisul unghiilor
Poate afecta una sau mai multe unghii. Sunt posibile mici depresiuni punctiforme, modificări de culoare, îngroșare, friabilitate sau separarea unghiei de patul unghial.
7. Psoriazisul pustular
Este o formă mai rară în care apar pustule sterile. Unele forme pot fi localizate, iar altele generalizate. Formele generalizate pot reprezenta o afecțiune severă și necesită evaluare medicală rapidă. [1]
8. Psoriazisul eritrodermic
Este o formă rară, dar gravă, în care inflamația și eritemul pot cuprinde suprafețe foarte mari ale corpului. NICE recomandă evaluare de specialitate în aceeași zi pentru psoriazisul pustular generalizat și eritrodermie. [1]
Psoriazisul poate afecta și articulațiile
Da. Unele persoane cu psoriazis pot dezvolta artrită psoriazică, o boală inflamatorie care poate afecta articulațiile, tendoanele și alte structuri musculo-scheletale.
Semnele care trebuie discutate cu medicul includ:
- durere articulară persistentă;
- rigiditate, mai ales dimineața;
- articulații umflate;
- degete umflate difuz;
- durere la nivelul călcâielor sau în zonele de inserție ale tendoanelor;
- dureri lombare cu caracter inflamator.
NICE recomandă ca persoanele cu psoriazis să fie evaluate periodic pentru artrită psoriazică și menționează în mod particular importanța evaluării în primii 10 ani de la debutul psoriazisului. Dacă există suspiciunea unei artrite psoriazice, este recomandată evaluarea de către un medic reumatolog. [1]
Psoriazisul nu afectează doar pielea
În prezent, psoriazisul este privit ca o afecțiune inflamatorie sistemică la care trebuie luate în considerare și alte probleme de sănătate.
În funcție de severitatea bolii și de profilul individual al pacientului, medicul poate acorda atenție unor afecțiuni sau factori asociați precum:
- artrita psoriazică;
- obezitatea;
- hipertensiunea arterială;
- diabetul zaharat și tulburările metabolice;
- riscul cardiovascular;
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- impactul psihologic;
- anxietatea sau depresia.
NICE recomandă, de exemplu, evaluarea riscului cardiovascular la adulții cu psoriazis sever. [1]
Cum se stabilește diagnosticul?
În cele mai multe situații, dermatologul poate stabili diagnosticul prin examinarea pielii, scalpului și unghiilor și prin analiza istoricului medical.
Nu există un singur test de sânge care să confirme psoriazisul.
În situații atipice sau atunci când trebuie diferențiat de alte afecțiuni, medicul poate recomanda investigații suplimentare și, ocazional, o biopsie cutanată. [3]
Cu ce poate fi confundat?
În funcție de localizare și aspect, diagnosticul diferențial poate include afecțiuni precum:
- dermatita seboreică;
- dermatita atopică;
- eczeme;
- anumite infecții fungice;
- pitiriazisul;
- alte boli inflamatorii ale pielii.
Tocmai de aceea, apariția unor plăci descuamative nu înseamnă automat psoriazis.
Cum se evaluează severitatea psoriazisului?
Severitatea nu este stabilită doar prin dimensiunea unei plăci.
Medicii pot lua în calcul:
- suprafața corporală afectată;
- grosimea și caracteristicile plăcilor;
- localizarea;
- simptomele;
- afectarea scalpului, unghiilor, palmelor, tălpilor sau zonei genitale;
- impactul asupra somnului, muncii și activităților zilnice;
- impactul psihologic și social.
În dermatologie sunt utilizate instrumente precum PASI – Psoriasis Area and Severity Index pentru evaluarea severității și DLQI – Dermatology Life Quality Index pentru aprecierea impactului bolii asupra calității vieții. [1]
NICE recomandă trimiterea pentru evaluare dermatologică atunci când există incertitudine diagnostică, când psoriazisul este sever sau extins – de exemplu peste aproximativ 10% din suprafața corporală – când tratamentul topic nu controlează boala sau când impactul fizic, psihologic ori social este major. [1]
Cum se tratează psoriazisul?
Nu există un tratament unic potrivit tuturor persoanelor. Alegerea terapiei depinde de:
- tipul de psoriazis;
- localizare;
- suprafața afectată;
- severitate;
- vârstă;
- afecțiuni asociate;
- tratamente anterioare;
- impactul asupra calității vieții;
- preferințele și particularitățile pacientului.
În funcție de aceste elemente, tratamentul poate include terapie topică, fototerapie, tratamente sistemice convenționale sau terapii țintite. [1][4]
1. Emoliente și hidratarea pielii
Emolientele sunt o parte importantă a îngrijirii pielii cu psoriazis. Ele pot reduce uscăciunea, pot crește confortul pielii și pot ajuta la menținerea unei bariere cutanate mai bune.
Hidratarea regulată nu elimină cauza imunologică a psoriazisului, dar reprezintă o măsură utilă de îngrijire și poate fi asociată altor terapii.
2. Tratamente topice
În formele localizate sau ușoare, tratamentele aplicate direct pe piele reprezintă adesea prima etapă terapeutică.
În practica dermatologică pot fi utilizate, în funcție de localizare și recomandarea medicului:
- corticosteroizi topici;
- analogi ai vitaminei D;
- combinații ale acestora;
- produse keratolitice, precum cele pe bază de acid salicilic, în anumite situații;
- preparate pe bază de gudron;
- alte tratamente destinate unor localizări specifice.
Potența unui corticosteroid, suprafața pe care este aplicat și durata tratamentului sunt importante. Corticosteroizii puternici sau foarte puternici nu trebuie utilizați arbitrar sau timp îndelungat fără supraveghere medicală, deoarece pot produce reacții adverse cutanate și sistemice. [1][4]
3. Fototerapia
Pentru anumite forme de psoriazis, dermatologul poate recomanda fototerapie cu radiații ultraviolete administrate controlat.
Una dintre metodele utilizate este fototerapia UVB narrowband. Există și alte tehnici, inclusiv PUVA sau tratamente luminoase țintite, în funcție de situația clinică. [1][4]
Fototerapia medicală nu trebuie confundată cu expunerea necontrolată la soare sau utilizarea excesivă a aparatelor de bronzat.
4. Tratamente sistemice
În psoriazisul moderat sau sever sau atunci când alte metode nu oferă un control suficient, medicul dermatolog poate indica medicamente care acționează la nivelul întregului organism.
Printre terapiile utilizate în practica dermatologică se numără medicamente sistemice convenționale, precum metotrexatul, ciclosporina sau acitretinul, precum și alte terapii orale moderne. Alegerea tratamentului presupune evaluarea beneficiilor, contraindicațiilor, interacțiunilor, analizelor necesare și monitorizarea pacientului. [4]
5. Terapii biologice și alte tratamente țintite
Progresele în înțelegerea mecanismelor imunologice ale psoriazisului au dus la dezvoltarea unor medicamente care țintesc selectiv anumite căi inflamatorii.
Aceste terapii sunt utilizate în anumite forme moderate sau severe și sunt prescrise și monitorizate de medicul specialist conform criteriilor medicale aplicabile.
Îngrijirea zilnică a pielii cu psoriazis
Pe lângă tratamentul indicat de medic, rutina zilnică poate avea un rol important în confortul pielii.
- Menține pielea hidratată.
- Preferă dușurile sau băile cu apă călduță, nu foarte fierbinte.
- Evită frecarea agresivă a pielii.
- Nu desprinde forțat scuamele.
- Folosește produse de curățare blânde.
- Protejează pielea de traumatisme și arsuri solare.
- Încearcă să identifici factorii care preced puseele.
- Respectă modul și durata de utilizare ale tratamentelor recomandate.
Stresul poate agrava psoriazisul?
Da. Stresul este recunoscut ca unul dintre factorii care pot contribui la declanșarea sau agravarea puseelor la unele persoane. În același timp, existența unei boli cronice vizibile poate reprezenta ea însăși o sursă importantă de stres.
Gestionarea stresului, somnul adecvat, activitatea fizică adaptată posibilităților individuale și sprijinul psihologic atunci când este necesar pot face parte din abordarea globală a persoanei cu psoriazis. [4][5]
Există o dietă care vindecă psoriazisul?
Nu există o dietă universală demonstrată ca fiind capabilă să vindece psoriazisul.
Este însă recomandată o alimentație echilibrată, iar în cazul persoanelor cu suprapondere sau obezitate, controlul greutății poate avea beneficii generale importante pentru sănătate. Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factori care trebuie luați în considerare în managementul pe termen lung. [3][4]
Dietele restrictive sau suplimentele alimentare nu ar trebui să înlocuiască tratamentul medical prescris.
Psoriazisul se vindecă?
În prezent, psoriazisul este considerat o afecțiune cronică pentru care nu există o vindecare definitivă. Totuși, acest lucru nu înseamnă că manifestările trebuie suportate permanent.
Tratamentele disponibile pot permite obținerea unui control foarte bun al bolii și, la unii pacienți, perioade îndelungate în care leziunile sunt minime sau absente. [2][4]
Când trebuie consultat medicul?
Este recomandată evaluarea medicală dacă:
- nu există încă un diagnostic cert;
- leziunile se extind;
- tratamentul utilizat nu mai controlează simptomele;
- apar reacții adverse la tratament;
- sunt afectate suprafețe mari ale corpului;
- sunt afectate zone cu impact major – față, scalp, palme, tălpi, organe genitale sau unghii;
- boala afectează semnificativ somnul, munca sau starea psihică;
- apar durere, rigiditate sau umflarea articulațiilor.
Formele generalizate pustulare și psoriazisul eritrodermic necesită evaluare medicală urgentă. Febra, starea generală alterată sau afectarea rapidă a unei suprafețe mari de piele reprezintă motive de prezentare rapidă la serviciile medicale. [1][5]
Psoriazisul și calitatea vieții
Impactul psoriazisului nu trebuie măsurat numai în centimetri de piele afectată. Mâncărimea, durerea, scuamele vizibile, afectarea scalpului sau a unghiilor și teama de reacția celor din jur pot influența somnul, relațiile sociale, activitatea profesională și încrederea în sine.
Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea explicită a impactului fizic, psihologic și social al psoriazisului. [1]
Întrebări frecvente despre psoriazis
Psoriazisul este contagios?
Nu. Psoriazisul nu poate fi transmis prin atingere, folosirea obiectelor în comun, contact sexual sau înot. [2]
Psoriazisul poate apărea pe scalp?
Da. Scalpului este una dintre localizările frecvente ale bolii.
Psoriazisul poate afecta unghiile?
Da. Pot apărea mici depresiuni, modificări de culoare, îngroșare, friabilitate sau desprinderea unghiei.
Psoriazisul poate afecta articulațiile?
Da. Unele persoane dezvoltă artrită psoriazică. Durerea, rigiditatea sau umflarea persistentă a articulațiilor trebuie discutate cu medicul.
Stresul provoacă psoriazis?
Stresul nu este singura cauză a bolii, însă poate declanșa sau agrava puseele la unele persoane.
Psoriazisul dispare definitiv?
Psoriazisul este în general o afecțiune cronică. Evoluția poate include însă perioade lungi de remisiune sau control foarte bun.
Produse pentru îngrijirea pielii cu psoriazis
Îngrijirea locală și menținerea hidratării pielii pot completa planul individual recomandat de medic sau farmacist.
👉 Vezi produsele pentru îngrijirea pielii cu psoriazis →
Important: alegerea unui produs nu înlocuiește evaluarea dermatologică, în special în formele extinse, persistente, atipice sau atunci când există suspiciunea afectării articulare.
Surse și bibliografie medicală
- National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Psoriasis: assessment and management – Clinical Guideline CG153. Ghid clinic privind evaluarea severității, impactul asupra calității vieții, artrita psoriazică, comorbiditățile și opțiunile terapeutice. Vezi ghidul NICE →
Vezi recomandările clinice NICE → - American Academy of Dermatology (AAD). Psoriasis – informații despre boală, simptome și tratament. Ce este psoriazisul? – AAD →
Semne și simptome – AAD →
Diagnostic și tratament – AAD → - DermNet New Zealand. Psoriasis. Revizuire dermatologică privind mecanismele bolii, epidemiologia, tipurile de psoriazis, factorii agravanți, diagnosticul și tratamentul. Vezi sursa dermatologică DermNet →
- DermNet New Zealand. Treatment of psoriasis. Revizuire privind tratamentele topice, fototerapia, tratamentele sistemice și terapiile biologice. Vezi ghidul de tratament DermNet →
- National Health Service (NHS). Psoriasis. Informații medicale privind simptomele, cauzele, factorii declanșatori, tratamentul, complicațiile și recomandările pentru pacienți. Vezi sursa originală NHS →
Sursele medicale de mai sus au fost consultate pentru documentarea și verificarea informațiilor prezentate în acest articol. Conținutul a fost sintetizat și adaptat pentru informarea publicului și nu reproduce integral materialele sursă. Accesate la 22 august 2026.