Candidoza este o infecție produsă de levuri din genul Candida. Aceste microorganisme pot exista în mod normal pe piele și în anumite zone ale organismului fără să provoace boală. Problemele apar atunci când Candida se multiplică excesiv sau, în anumite situații severe, pătrunde în țesuturi sau în sânge. [1]
Candidoza nu este o singură afecțiune. Poate afecta zona genitală, cavitatea bucală și gâtul, esofagul, pielea sau, mult mai rar și în special la persoane grav bolnave ori spitalizate, poate deveni o infecție invazivă. Manifestările, investigațiile și tratamentul diferă semnificativ în funcție de localizare și de starea generală a persoanei. [1][2]
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește diagnosticul, consultația sau tratamentul recomandat individual de medic.
Ce este Candida?
Candida este un gen de fungi microscopici de tip levură. Unele specii pot face parte din flora normală a pielii și a organismului, inclusiv la nivelul tractului gastrointestinal și al mucoaselor, fără să provoace simptome. [1][8]
Cea mai cunoscută specie este Candida albicans, dar infecțiile pot fi produse și de alte specii. Importanța identificării speciei crește mai ales în infecțiile recurente, complicate sau invazive, deoarece sensibilitatea la medicamentele antifungice poate diferi. [3][8]
Prin urmare, prezența Candida nu este întotdeauna sinonimă cu o infecție. Diagnosticul trebuie corelat cu simptomele, examenul clinic și, atunci când este necesar, cu investigațiile de laborator.
Ce este candidoza?
Candidoza apare atunci când Candida se multiplică excesiv într-o anumită zonă sau depășește barierele naturale ale organismului.
CDC împarte principalele forme de candidoză în funcție de localizare: candidoză vaginală, candidoză a gurii și gâtului, candidoză esofagiană și candidoză invazivă. Pot exista și infecții superficiale ale pielii, în special în zonele de pliu. [1][4]
Care sunt principalele tipuri de candidoză?
1. Candidoza vulvovaginală
Candidoza vulvovaginală, numită frecvent și candidoză vaginală, apare prin dezvoltarea excesivă a levurilor Candida la nivel vaginal și vulvar.
Este o afecțiune frecventă. Potrivit CDC, aproximativ 75% dintre femei vor avea cel puțin un episod de candidoză vulvovaginală de-a lungul vieții, iar 40–45% vor avea două sau mai multe episoade. [3]
Simptomele pot include:
- mâncărime intensă în zona vulvară sau vaginală;
- senzație de arsură sau iritație;
- roșeață și sensibilitate;
- durere sau disconfort;
- usturime la urinare;
- disconfort în timpul contactului sexual;
- secreție vaginală modificată, adesea albicioasă și mai densă.
Este important de reținut că niciunul dintre aceste simptome nu este specific exclusiv candidozei. Vaginoza bacteriană, trichomoniaza, anumite infecții cu transmitere sexuală, dermatitele și alte afecțiuni pot produce manifestări asemănătoare. [3][5]
Candidoza vaginală este o infecție cu transmitere sexuală?
În mod obișnuit, nu. CDC precizează că forma vulvovaginală necomplicată nu este de regulă dobândită prin contact sexual, iar NHS nu o clasifică drept infecție cu transmitere sexuală. [3][6]
Activitatea sexuală poate însă favoriza apariția simptomelor la unele persoane, iar ocazional partenerul poate prezenta manifestări locale. Tratamentul preventiv al partenerului fără simptome nu este recomandat de rutină pentru candidoza vulvovaginală necomplicată. [3]
2. Candidoza orală – Candida bucală
Candidoza orală, cunoscută și sub denumirea de candidoză bucală sau „oral thrush”, afectează mucoasa cavității bucale și uneori gâtul.
Manifestările descrise de CDC și NHS includ:
- depozite sau pete albicioase pe limbă, interiorul obrajilor, palat sau gât;
- roșeață și sensibilitate a mucoasei;
- durere sau senzație de arsură în gură;
- alterarea gustului;
- senzație neplăcută în cavitatea bucală;
- fisuri și roșeață la colțurile gurii;
- disconfort la mâncat sau băut.
La îndepărtarea unor depozite pot rămâne suprafețe roșii și sensibile. Totuși, nu orice limbă albă sau depozit alb în cavitatea bucală reprezintă candidoză, de aceea diagnosticul trebuie diferențiat de alte afecțiuni orale. [2][7]
Cine are risc mai mare de candidoză orală?
La adulții sănătoși, candidoza orală este mai puțin frecventă decât candidoza vaginală. Factorii favorizanți pot include:
- tratamentul cu antibiotice;
- utilizarea corticosteroizilor, inclusiv a unor corticosteroizi inhalatori;
- diabetul;
- protezele dentare;
- uscăciunea gurii;
- fumatul;
- tratamentele oncologice;
- imunosupresia;
- infecția HIV în anumite situații.
Clătirea gurii sau periajul dinților după utilizarea corticosteroizilor inhalatori poate contribui la reducerea riscului de candidoză orală. [4][9]
3. Candidoza esofagiană
Candidoza se poate extinde la nivelul esofagului. Această formă este mult mai puțin obișnuită la persoanele sănătoase și este întâlnită mai ales în prezența unor factori care afectează sistemul imun. [4]
Simptomele caracteristice includ:
- durere la înghițire;
- dificultate la înghițire;
- uneori asocierea cu semne de candidoză orală.
Durerea sau dificultatea persistentă la înghițire necesită evaluare medicală și nu trebuie tratată exclusiv prin automedicație. [2][4]
4. Candidoza pielii și a pliurilor cutanate
Candida poate provoca și infecții superficiale ale pielii. O formă caracteristică este intertrigo-ul candidozic, care apare în special în zone calde, umede și supuse frecării. [10]
Zonele frecvent afectate includ:
- pliurile de sub sâni;
- pliurile abdominale;
- axilele;
- regiunea inghinală;
- spațiile dintre degete.
Aspectul poate include zone roșii, macerate, dureroase sau pruriginoase, uneori cu descuamare la margini și leziuni mici „satelit” în jurul zonei principale. Obezitatea, transpirația excesivă, diabetul, îmbrăcămintea ocluzivă și imunosupresia pot crește riscul. [10]
Alte afecțiuni pot semăna cu intertrigo-ul candidozic, printre care dermatitele, psoriazisul invers și alte infecții fungice, motiv pentru care aspectul clinic trebuie interpretat corect.
5. Candidoza genitală la bărbați
Candida poate afecta și glandul sau prepuțul. Manifestările pot include roșeață, iritație, senzație de arsură sau prurit și, uneori, secreții albicioase. [6]
Simptomele genitale recurente sau persistente necesită evaluare medicală, deoarece pot exista și alte cauze infecțioase sau dermatologice.
6. Candidoza invazivă
Candidoza invazivă este complet diferită de episoadele obișnuite de candidoză vaginală sau orală. Apare mai ales la persoane grav bolnave, internate sau cu factori medicali importanți de risc. [1][8]
Atunci când Candida ajunge în sânge, infecția este numită candidemie. Infecția se poate răspândi și către organe și țesuturi, inclusiv inimă, creier, ochi, oase sau articulații. [2][8]
Febra și frisoanele care persistă în ciuda tratamentului antibacterian pot apărea în candidoza invazivă, dar simptomele sunt nespecifice. Această formă necesită diagnostic și tratament în spital. [2][8]
Ce este Candida auris?
Candida auris este o specie care trebuie diferențiată de candidozele superficiale obișnuite. A devenit o problemă importantă în mediul medical deoarece poate produce infecții invazive, poate prezenta rezistență la mai multe medicamente antifungice și se poate răspândi între pacienți în unitățile sanitare. [8]
Prezența acestui microorganism în discuțiile despre sănătate publică nu înseamnă că episoadele obișnuite de candidoză vaginală sau orală sunt echivalente cu infecția cu Candida auris.
De ce apare candidoza?
În multe situații, problema nu este „contactarea” unei ciuperci din exterior, ci modificarea echilibrului care permite microorganismelor Candida deja prezente să se multiplice excesiv. [1][4]
Factorii care pot crește riscul, în funcție de tipul candidozei, includ:
- tratamentul actual sau recent cu antibiotice;
- corticosteroizii;
- chimioterapia;
- diabetul, în special dacă este insuficient controlat;
- sarcina și modificările hormonale;
- imunosupresia;
- HIV/AIDS;
- protezele dentare;
- fumatul;
- umiditatea și frecarea persistentă în pliurile pielii.
În candidoza invazivă există factori de risc complet diferiți, precum internarea prelungită în terapie intensivă, cateterele venoase centrale, intervențiile chirurgicale abdominale, nutriția parenterală, transplanturile, hemodializa și administrarea îndelungată de antibiotice cu spectru larg. [4][8]
Antibioticele pot favoriza candidoza?
Da. Antibioticele pot modifica echilibrul microorganismelor care limitează în mod normal dezvoltarea excesivă a Candida. Utilizarea actuală sau recentă a antibioticelor este menționată de CDC printre factorii de risc pentru mai multe forme de candidoză. [4]
Acest lucru nu înseamnă că antibioticele prescrise trebuie întrerupte. Ele trebuie utilizate conform recomandării medicale și numai atunci când sunt indicate.
Diabetul poate favoriza candidoza?
Da. Diabetul este asociat cu un risc crescut pentru anumite forme de candidoză, mai ales atunci când controlul glicemic este insuficient. [4]
Episoadele frecvente sau dificil de controlat pot reprezenta unul dintre motivele pentru care medicul recomandă evaluarea unor factori favorizanți, inclusiv controlul glicemiei.
Cum se diagnostichează candidoza?
Metoda de diagnostic diferă în funcție de localizare. [5]
Diagnosticul candidozei vaginale
Simptomele singure nu sunt suficiente pentru un diagnostic sigur. Medicul poate examina secreția vaginală microscopic sau poate solicita cultură fungică ori alte teste, în funcție de situație. [3][5]
Un element foarte important este că identificarea Candida într-o probă vaginală la o persoană fără simptome nu înseamnă automat că este necesar tratament. CDC estimează că aproximativ 10–20% dintre femei pot avea specii de Candida sau alte levuri prezente vaginal fără simptome. [3]
Diagnosticul candidozei orale
În multe cazuri, medicul sau medicul dentist poate recunoaște candidoza orală prin examinarea cavității bucale. În anumite situații se poate recolta o probă pentru examinare microscopică sau analiză de laborator. [5]
Diagnosticul candidozei esofagiene
Poate necesita endoscopie digestivă, în funcție de simptome și de contextul medical. [5]
Diagnosticul candidozei cutanate
Aspectul clinic este adesea sugestiv. Dacă există îndoieli, diagnosticul poate fi susținut prin microscopie sau cultură fungică dintr-o probă recoltată de la nivelul pielii. [10]
Diagnosticul candidozei invazive
Diagnosticul se bazează pe contextul clinic și teste de laborator. Culturile din sânge reprezintă una dintre metodele principale utilizate pentru diagnosticul candidemiei. [5][8]
Cum se tratează candidoza?
Candidoza se tratează cu medicamente antifungice, însă nu există un singur tratament potrivit tuturor formelor de candidoză. Alegerea substanței, formei farmaceutice, dozei și duratei depinde de localizare, severitate, specie, antecedente, sarcină, alte boli și medicamentele utilizate concomitent. [11]
În funcție de situație, antifungicele pot fi administrate:
- local, sub formă de creme sau alte preparate topice;
- intravaginal;
- la nivelul cavității bucale;
- oral, sub formă de medicamente sistemice;
- intravenos în infecțiile invazive.
Formele recurente, severe, cele produse de specii non-albicans și infecțiile apărute la persoane imunodeprimate necesită o abordare diferită de episoadele simple. [3]
De ce tratamentul care a funcționat o dată poate să nu funcționeze din nou?
Există mai multe explicații posibile:
- simptomele pot avea o altă cauză;
- poate fi vorba despre o formă complicată sau recurentă;
- poate fi implicată o altă specie de Candida;
- poate exista o sensibilitate redusă la un anumit antifungic;
- pot exista factori favorizanți care persistă.
CDC semnalează creșterea rezistenței la azoli pentru unele izolate de Candida albicans și faptul că speciile non-albicans pot răspunde diferit la tratament. În cazurile persistente poate fi necesară cultura și, în anumite situații, testarea sensibilității la antifungice. [3]
Ce înseamnă candidoză vaginală recurentă?
CDC definește de regulă candidoza vulvovaginală recurentă ca apariția a trei sau mai multe episoade simptomatice într-o perioadă mai mică de un an. Aceasta afectează mai puțin de 5% dintre femei. [3]
Uneori există factori favorizanți precum utilizarea frecventă a antibioticelor sau diabetul, dar multe persoane cu episoade recurente nu au o cauză evidentă. [3]
În aceste situații nu este recomandată repetarea la nesfârșit a automedicației fără confirmarea diagnosticului.
Probioticele tratează candidoza vaginală?
CDC precizează că nu există dovezi substanțiale care să susțină utilizarea probioticelor sau a remediilor homeopate ca tratament al candidozei vulvovaginale. [3]
Acest lucru nu exclude cercetarea microbiomului, dar astfel de produse nu trebuie considerate înlocuitori ai diagnosticului și tratamentului antifungic atunci când acesta este indicat.
Candidoza și sarcina
Candidoza vulvovaginală apare mai frecvent în timpul sarcinii. Alegerea tratamentului trebuie făcută cu atenție, deoarece nu toate medicamentele antifungice și toate căile de administrare sunt potrivite în această perioadă. [3][4]
În timpul sarcinii este recomandată evaluarea de către medic sau farmacist înaintea începerii unui tratament, inclusiv atunci când simptomele par identice cu un episod anterior.
Se tratează și partenerul?
Pentru candidoza vulvovaginală necomplicată, CDC nu recomandă tratamentul de rutină al partenerului fără simptome. Un număr mic de parteneri pot dezvolta balanita cu roșeață și iritație și pot necesita tratament pentru propriile simptome. [3]
Cum poate fi redus riscul de candidoză?
Nu toate episoadele pot fi prevenite, dar anumite măsuri pot reduce factorii favorizanți:
- utilizarea antibioticelor și corticosteroizilor numai conform recomandării medicale;
- menținerea unei bune igiene orale;
- clătirea gurii sau periajul după utilizarea corticosteroizilor inhalatori;
- îngrijirea corespunzătoare a protezelor dentare;
- menținerea pliurilor cutanate curate și uscate;
- purtarea unei lenjerii și îmbrăcăminți care permit aerisirea zonei intime;
- evitarea produselor foarte iritante aplicate pe zona genitală;
- controlul adecvat al diabetului.
CDC recomandă, printre altele, lenjeria din bumbac și îmbrăcămintea respirabilă pentru reducerea riscului de candidoză vaginală și o igienă orală bună pentru prevenirea candidozei orale. [9]
Ce nu trebuie făcut?
Simptomele atribuite candidozei nu ar trebui tratate repetat fără reevaluare atunci când diagnosticul nu este sigur, simptomele persistă sau reapar rapid.
Nu este recomandată:
- utilizarea repetată și nejustificată a antifungicelor;
- întreruperea unui antibiotic prescris fără recomandarea medicului;
- utilizarea intravaginală a unor substanțe improvizate sau iritante;
- presupunerea că orice secreție vaginală sau orice depozit alb din gură este cauzat de Candida;
- înlocuirea evaluării medicale cu remedii fără eficacitate demonstrată.
Când este recomandat consultul medical?
Evaluarea medicală este deosebit de importantă atunci când:
- este primul episod și diagnosticul nu a fost stabilit anterior;
- simptomele sunt severe;
- manifestările persistă în ciuda tratamentului;
- simptomele reapar frecvent;
- candidoza vaginală reapare la mai puțin de două luni după un tratament utilizat fără prescripție;
- există trei sau mai multe episoade vaginale simptomatice într-un an;
- persoana este însărcinată;
- există diabet insuficient controlat;
- există imunosupresie, tratament oncologic sau alte afecțiuni importante;
- există durere sau dificultate la înghițire;
- apar febră și frisoane la o persoană spitalizată sau cu factori de risc pentru infecție invazivă.
În special formele invazive sunt urgențe medicale și nu au legătură cu automedicația utilizată pentru episoadele superficiale obișnuite. [2][8]
Întrebări frecvente despre Candida
Toată lumea care are Candida are candidoză?
Nu. Candida poate exista pe piele și în organism fără să provoace boală. Candidoza presupune dezvoltare excesivă sau invazie asociată cu manifestări clinice. [1]
Candida vaginală este o boală cu transmitere sexuală?
Nu este clasificată în mod obișnuit drept infecție cu transmitere sexuală. Contactul sexual poate însă favoriza apariția simptomelor la unele persoane. [3][6]
Candidoza bucală este contagioasă?
La adulți, candidoza orală nu este în mod obișnuit considerată contagioasă. Apariția ei este mai degrabă asociată cu modificarea echilibrului local și cu factorii individuali de risc. [7]
Antibioticele pot provoca Candida?
Antibioticele nu „creează” Candida, însă pot modifica flora normală și pot favoriza multiplicarea excesivă a levurilor deja prezente. [4]
Poți avea Candida fără simptome?
Da. Colonizarea fără simptome este posibilă. De exemplu, CDC menționează că aproximativ 10–20% dintre femei pot avea Candida sau alte levuri prezente vaginal fără simptome. [3]
Candidoza poate reveni?
Da. Unele persoane prezintă episoade recurente. În aceste cazuri trebuie confirmat diagnosticul și evaluate eventualele cauze favorizante și specia implicată.
Este Candida auris aceeași problemă cu o candidoză vaginală obișnuită?
Nu. Candida auris este în special o problemă asociată mediului medical și infecțiilor invazive și are particularități importante privind transmiterea și rezistența antifungică. [8]
Produse și preparate disponibile în Farmacia xMed
În funcție de localizare și de recomandarea medicului sau farmacistului, pot fi utilizate diferite forme farmaceutice pentru îngrijirea locală.
👉 Vezi Suspensia pentru Candida bucală xMed →
👉 Vezi ovulele disponibile pentru zona intimă →
👉 Vezi produsul pentru îngrijirea zonei intime →
Important: produsele disponibile în farmacie nu înlocuiesc stabilirea diagnosticului, în special atunci când simptomele sunt severe, recurente, atipice sau apar în timpul sarcinii ori la persoane imunodeprimate.
Surse și bibliografie medicală
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Candidiasis Basics. Actualizat 24 aprilie 2024. Vezi sursa originală CDC →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Symptoms of Candidiasis. Actualizat 24 aprilie 2024. Vezi sursa originală CDC →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Vulvovaginal Candidiasis – STI Treatment Guidelines. Vezi ghidul original CDC →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Risk Factors for Candidiasis. Actualizat 24 aprilie 2024. Vezi sursa originală CDC →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Testing and Diagnosis for Candidiasis. Actualizat 24 aprilie 2024. Vezi sursa originală CDC →
- National Health Service (NHS). Thrush in men and women. Vezi sursa originală NHS →
- National Health Service (NHS). Oral thrush (mouth thrush). Vezi sursa originală NHS →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Clinical Overview of Invasive Candidiasis. Vezi sursa medicală CDC →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Preventing Candidiasis. Vezi sursa originală CDC →
- DermNet New Zealand. Candidal intertrigo. Vezi sursa dermatologică DermNet →
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Treatment of Candidiasis. Actualizat 24 aprilie 2024. Vezi sursa originală CDC →
- Infectious Diseases Society of America (IDSA). Clinical Practice Guideline for the Management of Candidiasis. Vezi ghidul clinic IDSA →
Sursele medicale au fost consultate pentru documentarea și verificarea informațiilor prezentate în acest articol. Conținutul a fost sintetizat și adaptat pentru informarea publicului și nu reproduce integral materialele sursă. Accesate la 22 august 2026.